AcasăUltimele știriAlegerile prezidențiale din 2024 - 14 candidați intră în cursa pentru Cotroceni

Alegerile prezidențiale din 2024 – 14 candidați intră în cursa pentru Cotroceni

Date:

Știrile zilei

Eclipsa totală de Soare 12 august 2026: unde se vede în România și la ce oră

Unul dintre cele mai spectaculoase evenimente astronomice ale anului...

ASF schimbă regulile la Pilon III: fără 90 de contribuții și retragere mai simplă

O nouă normă emisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară...

Vreme instabilă până sâmbătă seara: ploi torențiale și vânt puternic în mai multe regiuni

Meteorologii de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță...

Victorie pentru Mediaș la Sibiu: 2-1 cu Inter, după ce a fost condusă

ACS Mediaș câștigă pe „Obor”, după ce a întors...

Razie în tot județul Sibiu! Amenzi de peste 45.000 lei și permise reținute

Polițiștii sibieni au desfășurat, în data de 16 aprilie...

România se pregătește pentru un nou capitol în istoria sa politică, odată cu începerea oficială a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2024, scrie Antena3. Campania va debuta vineri, 25 octombrie, la ora 00:00 și se va încheia pe 23 noiembrie, la ora 07:00, cu o zi înainte de primul tur de scrutin programat pentru 24 noiembrie. Românii vor avea astfel ocazia să își aleagă președintele pentru următorii cinci ani.

În acest an, cursa pentru cea mai înaltă funcție în stat îi va aduce pe români în fața a 14 candidați înscriși oficial. Dintre aceștia, 10 sunt susținuți de partide politice și organizații ale minorităților naționale, iar 4 candidați se prezintă ca independenți. Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit prin tragere la sorți, pe 10 octombrie, ordinea în care aceștia vor apărea pe buletinul de vot.

Această listă începe cu Elena-Valerica Lasconi, candidata Uniunii Salvați România (USR), care va ocupa prima poziție pe buletin. Pe locul doi este George-Nicolae Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), urmat de candidatul Partidului Social Democrat (PSD), Ion-Marcel Ciolacu. Pe locul patru se află Nicolae-Ionel Ciucă, fost prim-ministru și candidat al Partidului Național Liberal (PNL), iar pe poziția a cincea este Hunor Kelemen, reprezentantul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR).

Lista continuă cu nume importante din scena politică românească, inclusiv Mircea-Dan Geoană, fost ministru de externe și candidat independent, și Ana Birchall, fost ministru al justiției, tot independent. Un alt nume de urmărit este Ludovic Orban, fost premier, candidat din partea Forței Dreptei, care se află pe poziția a zecea pe buletinul de vot.

Reguli stricte pentru desfășurarea campaniei electorale

Campania electorală din acest an se va desfășura conform unor reguli stricte stabilite de BEC. O prioritate este asigurarea integrității materialelor de propagandă electorală, care trebuie amplasate doar în locuri autorizate. Panourile și afișele electorale vor fi protejate de autorități locale, în special de primari, care vor colabora cu poliția locală sau cu efectivele Ministerului Afacerilor Interne în localitățile fără poliție locală.

Este interzisă acordarea de beneficii sau promisiuni de recompense pentru participarea la vot, o măsură menită să asigure un proces electoral corect și transparent. Totodată, fiecare candidat va putea aplica un singur afiș electoral pe panourile alocate, iar afișele care combină culorile drapelului României sau ale altui stat sunt interzise.

Alte restricții includ interzicerea utilizării vehiculelor inscripționate cu mesaje electorale, precum și a altor materiale publicitare care nu sunt prevăzute de lege. De asemenea, nu sunt permise organizarea de spectacole, serbări sau utilizarea de bannere și alte mijloace publicitare neconvenționale pe durata campaniei.

Reguli stricte după încheierea campaniei

Campania electorală se va încheia oficial pe 23 noiembrie, la ora 07:00, cu o zi înainte de alegeri. După acest moment, continuarea propagandei electorale de orice fel este interzisă. Aceasta include afişarea, distribuirea de materiale electorale sau difuzarea de mesaje audio-vizuale care promovează un candidat.

Totuși, menținerea materialelor de propagandă deja publicate pe site-uri de internet sau pe platforme de socializare nu va fi considerată propagandă electorală, atâta timp cât acestea nu fac obiectul unei promovări plătite ulterior încheierii campaniei.

În intervalul dintre finalul campaniei și încheierea votului, nu este permisă desfășurarea de activități sau evenimente care pot fi interpretate ca acțiuni de propagandă electorală. Organizatorii și participanții la astfel de evenimente trebuie să respecte aceste reguli pentru a evita sancțiuni.

Așteptările pentru alegeri

Alegerile prezidențiale din 2024 se anunță a fi o confruntare acerbă între candidații celor mai importante forțe politice din România. Primul tur de scrutin, programat pentru 24 noiembrie, va arăta direcția în care electoratul român își dorește să îndrepte țara. Dacă niciun candidat nu va obține majoritatea necesară, românii vor reveni la urne pe 8 decembrie pentru al doilea tur de scrutin, decisiv pentru alegerea noului președinte.

Aceasta va fi o perioadă critică pentru viitorul României, iar toate părțile implicate își doresc un proces electoral transparent, fără incidente, care să reflecte dorința cetățenilor.

Sursă foto: Euronews

Subscribe

- Never miss a story with notifications

- Gain full access to our premium content

- Browse free from up to 5 devices at once

Alte știri din Mediaș

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.