România se confruntă cu o provocare majoră din cauza creșterii accelerate a cheltuielilor pentru pensiile speciale. În 2024, statul a alocat peste 17 miliarde de lei pentru aceste beneficii, sumă care marchează o creștere de aproximativ 170% față de 2016, când cheltuielile se ridicau la doar 6,3 miliarde de lei.
Reforma menită să corecteze inechitățile din sistem rămâne blocată, iar întârzierea riscă să coste România 230 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit fostului ministru de finanțe Claudiu Năsui, pensiile speciale continuă să crească automat, fiind indexate în funcție de inflație și de majorările salariale din domeniile respective. „Aceste mecanisme întrețin un dezechilibru profund în sistemul public de pensii”, a avertizat Năsui.
În timp ce pensiunea medie în România este de 2.770 de lei, datele Ministerului de Interne arată că beneficiarii de pensii speciale din instituție primesc, în medie, peste 8.000 de lei, mulți dintre aceștia retrăgându-se din activitate încă de la vârsta de 50 de ani.
La nivel național, aproape 4,7 milioane de persoane primesc pensii, iar mai mult de jumătate dintre ele trăiesc cu venituri sub 3.000 de lei lunar. În contrast, un număr restrâns de foști angajați din armată, justiție și alte instituții beneficiază de pensii de câteva ori mai mari, care consumă o parte considerabilă din bugetul asigurărilor sociale.
Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a avertizat că România riscă pierderea banilor europeni dacă legea privind pensiile magistraților nu este adoptată până la sfârșitul lunii noiembrie. Situația este complicată de faptul că Curtea Constituțională a respins actuala formă a legii, solicitând avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) — un proces care ar putea întârzia reforma semnificativ.
România se află, astfel, într-un moment de răscruce: între presiunile externe ale Bruxelles-ului și rezistența internă la schimbare. Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru viitorul unei reforme esențiale, care ar putea restabili echitatea și sustenabilitatea sistemului de pensii.
