Luna decembrie este, în sine, o întreagă sărbătoare în România, vestind apropierea Crăciunului prin colinde, miros de brad, arome de cozonaci și gesturi simbolice alese conform tradiției. Poporul român păstrează cu grijă obiceiurile care marchează această perioadă, iar fiecare regiune are particularitățile sale, relatează Mediafax.
Colindatul și răsplata colindătorilor
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este colindatul. În seara de Ajun, copiii și tinerii merg din casă în casă pentru a vesti Nașterea lui Iisus Hristos, cântând colinde precum „O, ce veste minunată” sau „Steaua sus răsare”. Gazdele îi răsplătesc cu mere, nuci, colaci sau dulciuri, dar și cu bani, ca semn de ospitalitate și belșug.
Pregătirea mesei de Ajun și curățenia casei
Masa de Ajun este, în multe zone ale țării, una de post, cu sarmale, fasole, colivă sau plăcinte, menită să aducă noroc și sănătate pentru anul următor. De asemenea, se pregătesc turtele, numite și „scutecele Domnului”, presărate cu zahăr, nucă sau semințe de cânepă. Curățenia casei are un rol esențial: gospodăriile sunt pregătite să primească Crăciunul cu sufletul și casa curate. În unele zone, însă, nu este permis să se măture casa în Ajun, pentru a nu aduce ghinion.
Împodobirea bradului și ghetuțele copiilor
Bradul se împodobește, tradițional, în seara de Ajun, cu globuri, beteală, lumini și săculeți cu boabe de fasole, simbol al purității sufletului. Copiii își pregătesc ghetuțele pentru Moș Crăciun, așteptând daruri pentru cumințenie.
Tradiții regionale
-
Moldova: Casele se decorează cu plante aducătoare de noroc (busuioc, maghiran, bumbişor), iar femeile nemăritate pot vedea ursitorul prin diverse ritualuri. Bucatele din carne de porc sunt pregătite pentru masa de Ajun. În unele zone, colindătorii sunt acompaniați de cete de mascați, „babe și moșnegi”.
-
Maramureș: Colindătorii merg pe ulițe încă din Ajun, aducând „Steaua” sau „Capra”, și sunt răsplătiți cu mere, nuci, colaci sau bani. „Jocul Moșilor” și „Viflaimul” recreează ritualuri străvechi și momentul Nașterii lui Iisus.
-
Transilvania: Se păstrează obiceiul „butea feciorilor” și diverse colinduri organizate după reguli stricte, fiecare membru având un rol. În satul Limba, județul Alba, copiii primesc „piţărău”, un colac special preparat.
-
Banat: Sârbii aprind „badnajak-ul”, un trunchi de stejar, în curtea casei, iar în Apuseni are loc „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”, un ritual pentru alungarea spiritelor pădurii.
-
Oltenia: Se practică „scormonitul în foc”, un ritual în jurul focului pentru prosperitate, iar colindele, precum „Steaua”, sunt cântate în cete cu roluri bine stabilite.
-
Dobrogea: Variantele locale includ „Struțul” și „moșoi”, costume și măști tradiționale care simbolizează spiritele strămoșești și alungarea răului, pregătind un an prosper și liniștit.
Aceste tradiții, variate și bogate, păstrează vie atmosfera sărbătorilor și transmit mai departe gesturi simbolice încărcate de semnificație, făcând din Crăciunul românesc un eveniment unic și plin de farmec.
